Ciobanii sunt disperaţi că nu pot obţine un preţ bun pe kilogramul de carne de miel din cauza speculanţilor.
Prima zi de târg la Slatina a început cu scandal între comercianţi pe seama preţului cărnii. În timp ce crescătorii de oi, care au venit cu gândul să îşi acopere măcar cheltuielile cu furajele, ţineau la preţ, câţiva samsari care reuşiseră să cumpere animalele din satele judeţului la preţuri foarte mici vindeau kilogramul de carne cu mult sub preţul pieţei. Cumpărătorii se înghesuiau şi ei tot la căruţele speculanţilor, iar administratorii pieţei nu puteau decât să accepte situaţia, întrucât toţi comercianţii aveau acte în regulă pentru marfa comercializată. Ciobanii acuzau însă proasta organizare şi lipsa de interes a instituţiilor abilitate pentru stăvilirea speculei.
Animale multe, cumpărători puţini
Ieri-dimineaţă, în jurul orei 10.00, în rândul ciobanilor prezenţi în târg domnea dezamăgirea. Dacă unii dintre ei reuşiseră să vândă câţiva miei, alţii se rugau să se oprească cineva şi să îi întrebe cum dau kilogramul de carne. Cu toate că animale erau din belşug, puţini erau cei care se interesau de preţ sau cumpărau. „N-am vândut mai nimic. Nu ştiu ce o să facem cu ei, că am muncit toată iarna şi nici pe degeaba nu îi dăm. Am dat milioane pe furaje şi nu cred că scoatem nici cât am cheltuit“, a spus o femeie din Perieţi.
Preţul pentru kilogramul de miel tăiat era 17 lei, sumă considerată oricum prea mică de crescători, în comparaţie cu cheltuielile de întreţinere a oilor şi mieilor. „17 lei kilogramul tăiat. E puţin, faţă de banii cheltuiţi pe furaje şi de munca noastră. Stăm prin frig, prin ploi, prin soare, prin vânt, numai noi ştim cât pătimim să îngrijim animalele. Nu lăsăm deloc la preţ, chiar aşteptăm ziua de mâine să urcăm la 20 de lei kilogramul. Nu e plătită munca, dar am apucat cu animalele şi muncim ca să avem din ce trăi“, a spus un cioban. „Am maşina plină de miei şi am vândut foarte puţini. Merge prost de tot anul ăsta. Anul trecut, până în Florii, mai avem doar câţiva miei, iar acum, că mai sunt câteva zile până la Paşti, nu am vândut mai nimic. Au venit prin sat să îi cumpere angro, dar au vrut să îi dau la preţ mic. Şi aşa, ce luăm pe mere dăm pe pere. Nu ne alegem cu nimic“, s-a plâns un crescător din Vâlcele.
„Noi muncim ca proştii, iar ţiganii se îmbogăţesc“
Printre maşinile ciobanilor, câteva căruţe pline cu miei, aparţinând unor familii de etnie romă, aşteptau clienţii. Şi aceştia nu întârziau să apară, ţinând cont de faptul că preţul practicat de speculanţi era de 12-13 lei pe kilogramul de miel tăiat.
Văzând că munca lor se năruie, toţi cumpărătorii îndreptându-se către căruţele romilor, crescătorii nu au stat cu mâinile în sân şi au cerut sprijinul adiministratorilor pieţei pentru rezolvarea problemei. „Cum se poate aşa ceva? Noi am muncit şi am crescut animalele, am cumpărat furaje, am plătit taxe la medicul veterinar şi aici, în târg, iar ţiganii îşi bat joc de noi. Chiar nu poate nimeni să facă nimic pentru noi?“, se revolta o femeie. „Noi muncim ca proştii, iar ţiganii se îmbogăţesc. Au venit la noi acasă să ne dea cinci lei pe kilogram în viu, să cumpere 100 de miei. Noi nu i-am dat, că ni s-a părut prea mic preţul, dar au găsit în altă parte, pe la oamenii din sat, au umplut căruţa şi acum au venit aici să îi vândă. Cer 12-13 lei pe kilogram şi ne iau toţi clienţii. Lor le convine, că se îmbogăţesc fără să muncească, dar noi, dacă vindem carnea aşa ieftin, nu ne alegem cu nimic“, a spus alt crescător de oi.
Sesizate în legătură cu această problemă, autorităţile au ridicat neputincioase din umeri. Samsarii deţin certificatul sanitar-veterinar pentru animalele vândute şi plătesc, alături de ceilalţi vânzători, taxa de sacrificare. Nimeni nu le poate interzice accesul în târg şi nici nu le poate impune preţul de vânzare al produselor. „Am verificat şi am constatat că au acte în regulă. Noi nu putem face nimic, nu le putem impune cu cât să vândă kilogramul“, a declarat unul dintre administratorii târgului.
Lucrurile au fost lăsate la voia întâmplării şi, ca în fiecare an, în preajma Sărbătorilor de Paşte, singurii care au de câştigat sunt speculanţii, care obţin venituri mari de pe spinarea crescătorilor.
